În noaptea de marți spre miercuri, 3 martie 2026, cerul a oferit un spectacol astronomic rar: o eclipsă totală de Lună, populară sub numele de „Luna Sângerie”. De la prima umbră subtilă de penumbră și până aproape de o oră de totalitate dramatică în roșu, fenomenul a putut fi urmărit de miliarde de oameni din cele două Americi, Asia și Oceania.
Eclipsa totală a durat, de la început până la sfârșit, 5 ore și 39 de minute. Faza de totalitate, când Luna a căpătat nuanța roșiatică specifică, s-a întins pe aproximativ 58 de minute.
Ce s-a întâmplat în lume
Privitori din orașe și locuri îndepărtate, cu cer senin, au fotografiat eclipsa pe măsură ce umbra Pământului a cuprins treptat discul Lunii Pline din martie. Printre imaginile cele mai remarcabile s-au numărat cele surprinse deasupra orizontului din Auckland (Noua Zeelandă), deasupra clădirilor din Manila (Filipine), din Los Angeles, din Havana și de pe linia orizontului din Toronto.
Fenomenul a fost deopotrivă urmărit din Asia. Din Ho Chi Minh City, Vietnam, a fost realizat un montaj compozit al fazelor eclipsei, iar din Bangalore, India, un observator a surprins momentele scurte ale eclipsei parțiale înainte ca Luna să intre în faza de penumbră, înregistrând o gamă de culori de la roz pal la roșu ruginiu și alb. Din emisfera sudică, un fotograf din Victoria, Australia, a imortalizat „Luna de Sânge” deasupra eucalipților, cu copacii iluminați cu o lanternă.
Mecanismul care stă la baza culorii roșiatice este același cu cel al apusurilor de soare. Luna devine roșie deoarece singurele raze solare care o ating în timpul totalității sunt cele filtrate și dispersate prin atmosfera terestră. Lungimile de undă albastre, mai scurte, sunt dispersate cu ușurință, în timp ce cele roșii, mai lungi, ajung să coloreze discul lunar, a explicat Ryan Milligan, astrofizician la Universitatea din Belfast.
Situația din România
Fenomenul ceresc nu a putut fi observat de pe teritoriul României în faza sa totală, deoarece a avut loc în timpul zilei pentru zona noastră, când Luna s-a aflat sub orizont. Cu toate acestea, în România, Luna Plină a răsărit aproape de apusul Soarelui, oferind un moment fotografic deosebit. Observatorii atenți au putut surprinde, la scurt timp după lăsarea serii, Luna aflată încă în faza parțială a eclipsei, cu discul vizibil înroșit spre margine — ceea ce este denumit în mod obișnuit „Lună Sângerie” în imaginarul popular.
Ultima oportunitate până în 2028
Aceasta este ultima eclipsă totală de Lună până la cea de pe 31 decembrie 2028 – 1 ianuarie 2029. Precedenta eclipsă totală vizibilă de pe întreg teritoriul României s-a produs la 7 septembrie 2025, cu o durată a totalității de 1 oră și 22 de minute.
Românii vor avea ocazia să urmărească un fenomen similar pe 28 august 2026, o eclipsă parțială de Lună care va fi vizibilă integral de pe teritoriul țării.
Dincolo de spectacol, eclipsele de Lună furnizează specialiștilor date privind atmosfera Pământului, gradul de poluare a acesteia și efectele radiației solare, Luna comportându-se ca un ecran pe care pot fi citite particularitățile atmosferei terestre. Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, ele sunt folosite și pentru măsurarea vitezei de răcire a scoarței lunare în intervalul în care aceasta este lipsită de căldura Soarelui.
