La aproape cinci ani de la retragerea trupelor americane din Afganistan, regimul taliban a introdus un nou Cod Penal care, potrivit mai multor organizații și platforme independente, consolidează un sistem juridic ce legitimează violența domestică, discriminarea și restrângerea severă a drepturilor fundamentale ale femeilor și copiilor. Documentul, denumit „Mahakumu Jazaai Osulnama”, cuprinde 119 articole și este inspirat dintr-o interpretare extremă a legii Sharia, consolidând autoritatea liderului suprem Hibatullah Akhundzada și normalizând folosirea pedepselor corporale și a sancțiunilor arbitrare.
Noul cadru legal plasează femeile într-o poziție de subordonare totală față de soți și de familie, limitând drastic libertățile personale. Potrivit relatărilor citate de Bush Institute și de platforme independente conduse de afgani, femeilor li se restricționează libertatea de mișcare, acestea neputând ieși din locuință fără un însoțitor masculin. De asemenea, contactul cu rudele fără acordul soțului poate fi sancționat cu pedeapsa cu închisoarea, iar participarea la activități sociale, culturale sau exprimarea opiniilor publice este, în practică, interzisă.
Legea introduce prevederi controversate în ceea ce privește violența domestică. Potrivit noului cod, sancțiunile pentru agresiunile comise de soți sunt limitate și se aplică doar în cazurile în care abuzul produce răni grave, precum fracturi sau leziuni deschise. Alte forme de violență, inclusiv agresiunile sexuale, psihologice sau loviturile care nu lasă urme vizibile severe, nu sunt incriminate, ceea ce, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, lasă femeile fără protecție juridică reală.
Situația copiilor este, la rândul ei, alarmantă. Codul penal nu include prevederi explicite care să incrimineze abuzurile fizice, psihologice sau sexuale asupra minorilor, deși permite aplicarea pedepselor corporale de către părinți. Singura limitare prevăzută de lege se referă la cadrele didactice, cărora li se interzice folosirea violenței ce provoacă leziuni grave. Organizațiile pentru drepturile omului subliniază că aceste prevederi apar într-un context în care pedepsele fizice sunt deja răspândite în societatea afgană, iar exploatarea copiilor rămâne o problemă majoră. Raportul Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane menționează practici precum exploatarea sexuală a băieților în cadrul fenomenului „bachi baza”, căsătoriile forțate ale minorilor și recrutarea copiilor în conflicte armate.
Pe lângă restrângerea drepturilor individuale, codul introduce și o ierarhie socială rigidă, care împarte populația în categorii precum clerici religioși, elite, clasa mijlocie și clasa inferioară. Potrivit documentului, susținătorii regimului beneficiază de un grad mai ridicat de protecție juridică, în timp ce cetățenii obișnuiți, în special femeile și minoritățile, pot fi supuși unor pedepse precum biciuirea, detenția sau amenzile aplicate arbitrar.
Legea include, de asemenea, sancțiuni pentru criticarea liderilor talibani sau pentru încălcarea regulilor religioase și sociale impuse de regim. Nerespectarea decretelor talibane, care depășesc câteva sute, poate atrage pedepse corporale sau condamnări la închisoare. În plus, codul utilizează termenul de „sclav” în mai multe articole, fapt care, potrivit criticilor, legitimează exploatarea umană.
Talibanii au revenit la putere în 2021, după retragerea forțelor americane și prăbușirea guvernului susținut de Occident. Preluarea controlului asupra Kabulului a fost urmată de instaurarea unui regim caracterizat prin măsuri restrictive severe, în special asupra femeilor. Deși comunitatea internațională a condamnat în repetate rânduri politicile talibanilor și a refuzat recunoașterea oficială a guvernului acestora, măsurile concrete de sancționare sau de limitare a abuzurilor rămân limitate.
În prezent, potrivit relatărilor organizațiilor pentru drepturile omului, milioane de cetățeni afgani trăiesc sub un regim în care drepturile fundamentale sunt restrânse, iar noul cod penal consolidează un sistem juridic care, susțin criticii, normalizează violența și controlul social strict.
