Pe 22 februarie 2025, capitala Bulgariei, Sofia, a fost scena unor proteste violente organizate de aproximativ 1.000 de susținători ai partidului ultranaționalist și pro-rus Renașterea (Vazrajdane). Manifestanții s-au opus planurilor guvernului de a adopta moneda euro și de a alătura țara zonei euro începând cu 1 ianuarie 2026.
Protestatarii s-au adunat inițial în fața sediului Băncii Naționale a Bulgariei, de unde au mărșăluit către biroul Comisiei Europene din Sofia. Acolo, demonstrația a degenerat în violențe: participanții au aruncat cu vopsea roșie, petarde și cocktailuri Molotov în clădire, incendiind ușa de la intrare. Intervenția promptă a poliției și a pompierilor a reușit să controleze situația, însă zece polițiști au suferit răni ușoare, iar șase persoane au fost reținute.
Liderul partidului Renașterea, Kostadin Kostadinov, a declarat că formațiunea sa solicită organizarea unui referendum privind aderarea la zona euro și a amenințat cu blocarea activității Adunării Naționale în cazul în care această cerere nu va fi îndeplinită. Protestatarii au scandat lozinci precum „Nu euro” și „Da levului bulgar”, exprimându-și dorința de a păstra moneda națională și de a menține independența financiară a țării.
Guvernul bulgar, instalat luna trecută după alegerile anticipate, și-a reafirmat angajamentul de a adopta moneda euro la începutul anului viitor, considerând acest pas esențial pentru integrarea europeană mai profundă, în contextul tensiunilor geopolitice actuale. Cu toate acestea, o parte a populației își exprimă îngrijorarea că trecerea la euro ar putea duce la creșterea prețurilor, așa cum s-a întâmplat în alte țări care au adoptat moneda unică.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat atacul asupra reprezentanței UE din Sofia, subliniind că astfel de acte de vandalism sunt inacceptabile și contravin principiilor statului de drept.
Economiștii susțin că adoptarea euro ar putea atrage mai multe investiții străine și ar îmbunătăți poziția financiară a Bulgariei, însă dezbaterea rămâne intensă, iar opoziția față de această măsură este alimentată de temeri legate de suveranitatea economică și de posibilele efecte asupra costului vieții.
