România se situează într-o poziție critică în ceea ce privește securitatea alimentară, ocupând ultimul loc în Uniunea Europeană și locul 52 la nivel global din 60 de state analizate, potrivit celui mai recent raport publicat de Economist Impact – „Resilient Food Systems Index” (RFSI), lansat în luna martie 2026. Datele evidențiază vulnerabilități structurale persistente în sistemul agroalimentar național, într-un context internațional marcat de presiuni crescute asupra lanțurilor de aprovizionare și riscuri climatice tot mai accentuate.
Indexul realizat de Economist Impact evaluează reziliența sistemelor alimentare din 60 de țări, pe baza a patru piloni principali: accesibilitatea alimentelor, disponibilitatea acestora, calitatea și siguranța, precum și capacitatea de răspuns la riscurile climatice. Clasamentul reflectă modul în care statele sunt capabile să asigure acces constant la alimente suficiente, sigure și nutritive, chiar și în condiții de criză sau perturbări majore.
Potrivit datelor oficiale, România ocupă poziția 52 din 60, cu un scor general de 52,44 puncte, situându-se în zona inferioară a clasamentului global și pe ultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene incluse în analiză. Performanța relativ mai bună este înregistrată la capitolul accesibilitate, unde scorul depășește media generală, însă acest avantaj nu reușește să compenseze deficiențele majore în celelalte componente ale sistemului alimentar.
Raportul subliniază că accesibilitatea, deși importantă, nu este suficientă pentru a garanta securitatea alimentară, în condițiile în care disponibilitatea produselor, calitatea nutrițională și capacitatea de adaptare la schimbările climatice rămân factori determinanți. În multe state, inclusiv în România, dezechilibrele între acești piloni reduc semnificativ reziliența sistemului alimentar.
La nivel global, analiza relevă diferențe semnificative între economiile dezvoltate și cele emergente sau în tranziție, cu un decalaj de peste 40 de puncte între cele mai performante și cele mai vulnerabile sisteme alimentare. În acest context, România se poziționează în segmentul inferior, alături de state care se confruntă cu provocări structurale legate de infrastructură agricolă, investiții insuficiente și capacitate redusă de adaptare la riscurile climatice.
Metodologia indexului se bazează pe un model complex care include 71 de indicatori calitativi și cantitativi, acoperind întregul lanț agroalimentar, de la producție și distribuție până la consum și politici publice. Evaluarea are ca obiectiv identificarea punctelor slabe și a zonelor unde intervențiile pot crește reziliența sistemelor alimentare naționale.
Specialiștii atrag atenția că reziliența sistemelor alimentare nu este un rezultat fix, ci depinde de deciziile politice și economice adoptate la nivel național. Lipsa unei abordări integrate, care să coreleze investițiile, politicile agricole și strategiile de adaptare la schimbările climatice, reprezintă una dintre principalele vulnerabilități evidențiate de raport.
În cazul României, poziționarea în partea inferioară a clasamentului reflectă o combinație de factori, inclusiv fragmentarea sectorului agricol, dependența de importuri pentru anumite produse alimentare și capacitatea limitată de gestionare a riscurilor climatice. Deși indexul nu detaliază punctual fiecare cauză la nivel de țară, structura indicatorilor arată că performanța slabă în domenii precum infrastructura, sustenabilitatea și adaptarea climatică are un impact direct asupra scorului final.
Raportul Economist Impact apare într-un moment în care securitatea alimentară devine o temă centrală pe agenda globală, în contextul schimbărilor climatice, al creșterii costurilor de producție și al instabilității geopolitice. Datele indică faptul că niciun stat nu este complet protejat, însă diferențele de reziliență pot determina capacitatea de a face față crizelor viitoare.
În concluzie, clasarea României pe ultimul loc în Uniunea Europeană în cadrul acestui index semnalează necesitatea unor măsuri structurale urgente pentru consolidarea sistemului alimentar. Rezultatele raportului Economist Impact evidențiază faptul că, fără intervenții coordonate și investiții strategice, vulnerabilitățile actuale riscă să se accentueze, afectând pe termen lung securitatea alimentară a populației.
