Banca Națională a Serbiei (NBS) a anunțat pe 24 iulie 2025 că a finalizat demersurile de repatriere a întregii sale rezerve de aur, oficializând astfel decizia de a nu mai păstra metal prețios în depozite externe, precum cele din Elveția, Regatul Unit sau Statele Unite.
50 de tone de aur la Belgrad
La jumătatea lunii iulie 2025, Serbia deținea 50,05 tone de aur, ceea ce reprezenta aproximativ 17,2 % din totalul rezervelor valutare. Conform unui raport anterior al NBS, valoarea acestei rezerve era estimată la circa 6 miliarde de dolari.
Achiziții constante în ultimii ani
Strategia de acumulare de aur a Serbiei a fost extrem de agresivă în ultima perioadă. În 2024, NBS a cumpărat 3,2 tone, iar în primele luni ale anului 2025 – aproximativ 2,3 tone. Banca Centrală a început achiziții regulate încă din 2011 și este una dintre puținele instituții de profil cu o politică susținută de cumpărare continuă.
Majoritatea aurului provine din producția internă, în special de la fostul combinat RTB Bor, controlat acum de Zijin Mining, tranzacții efectuate în dinari și respectând standardul London Good Delivery.
Motivații și context
Repatrierea a început în 2021, ca răspuns la creșterea riscurilor geopolitice – pe fondul sancțiunilor aplicate rezervelor rusești în 2022 – și urmărește consolidarea securității în perioade de criză, conform surselor oficiale. Guvernatorul Jorgovanka Tabaković a declarat că menținerea aurului în interiorul țării asigură „un rezervă solidă pentru vremuri de incertitudine”.
Un precedent în Europa de Est
Prin repatrierea completă, Serbia devine prima țară din Europa de Est care stochează integral aurul național pe teritoriul propriu. Până în prezent, alte state din regiune precum Ungaria, Polonia și Cehia au demarat repatrierea, dar au păstrat o parte din rezerve în depozite externe.
Raport global al rezervei de aur
La nivel mondial, Statele Unite continuă să domine, cu 8.133,5 tone de aur, urmate de Germania, Italia, Franța, Rusia și China. Comparativ, rezervele Serbiei sunt modeste – însă importanța lor strategică este semnificativă pentru profil nominal și geopolitic.
Context și implicații
Decizia Serbiei de a repatria întreaga rezervă de aur reflectă o strategie bine conturată de diversificare a activelor valutare și de întărire a securității economice. Cu o pondere de 17,2% în totalul rezervelor valutare, aurul joacă un rol esențial în portofoliul Băncii Naționale, oferind stabilitate într-un context internațional marcat de volatilitate financiară și tensiuni geopolitice.
Această mutare ar putea avea un efect de domino în regiune. Alte state din Europa Centrală și de Est, precum Ungaria sau Polonia, care au început deja să își aducă parțial aurul acasă, ar putea urma exemplul Serbiei și să renunțe complet la păstrarea rezervelor în străinătate. În plus, decizia transmite un mesaj politic puternic, subliniind dorința autorităților de la Belgrad de a-și întări suveranitatea financiară și de a se pregăti pentru eventuale sancțiuni sau blocaje internaționale, așa cum s-a întâmplat în cazul Rusiei.
Dincolo de considerentele geopolitice, repatrierea aurului confirmă o abordare conservatoare, dar prudentă, în administrarea finanțelor statului. Într-o perioadă în care încrederea în marile instituții financiare internaționale este pusă la încercare, Serbia alege să își asume controlul direct asupra celui mai stabil activ monetar din istorie.
Prin repatrierea totală a aurului, Serbia demonstrează o abordare strategică a politicii monetare și o poziționare prudentă în actualul climat geopolitic. Acțiunea marchează un pas simbolic și practic în consolidarea suveranității economice și rezonează cu temerile globale privind stabilitatea financiară.
