După cinci zile de confruntări armate intense la granița dintre Thailanda și Cambodgia, cele două țări au convenit luni, 28 iulie 2025, asupra unei încetări necondiționate a focului, în urma unui acord mediat de premierul Malaeziei, Anwar Ibrahim. Conflictul, cel mai grav din ultimul deceniu între cele două state, a provocat moartea a cel puțin 35 de persoane și strămutarea a peste 270.000 de civili.
Originea conflictului: o dispută istorică nerezolvată
Tensiunile dintre Thailanda și Cambodgia au rădăcini adânci în istoria colonială. Disputa teritorială se concentrează în jurul unor zone de frontieră care includ temple antice precum Preah Vihear și Ta Moan Thom, revendicate de ambele țări. În 1962, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a acordat suveranitatea asupra templului Preah Vihear Cambodgiei, dar Thailanda a contestat în continuare teritoriile învecinate.
În ultimele luni, tensiunile au crescut treptat. În mai 2025, un soldat cambodgian a fost ucis într-un schimb de focuri la frontieră, iar în iunie, Cambodgia a interzis importurile de fructe și energie din Thailanda. Pe 23 iulie, un soldat thailandez a călcat pe o mină antipersonal, pierzându-și un picior, iar în ziua următoare au izbucnit luptele deschise.
Escaladarea violenței: artilerie, drone și aviație militară
Confruntările au fost deosebit de violente. Cambodgia a lansat rachete și artilerie grea asupra provinciilor thailandeze Surin și Sisaket, provocând moartea a 13 civili și distrugerea unor infrastructuri, inclusiv o benzinărie. Thailanda a răspuns cu lovituri aeriene, inclusiv cu avioane F-16, vizând baze militare cambodgiene.
Pe teren, armatele celor două țări au mobilizat tancuri, trupe terestre și lansatoare de rachete BM-21, iar Cambodgia a desfășurat drone de supraveghere. În total, peste 218.000 de persoane au fost evacuate din zonele de conflict.
Mediere internațională și presiuni diplomatice
În fața escaladării, comunitatea internațională a intervenit. Premierul malaezian Anwar Ibrahim, în calitate de președinte al ASEAN, a convocat liderii celor două țări la negocieri în Putrajaya, Malaezia, pe 28 iulie. La discuții au participat și reprezentanți ai SUA și Chinei, iar președintele american Donald Trump a amenințat cu tarife comerciale de 36% dacă ostilitățile continuă.
În urma negocierilor, premierul cambodgian Hun Manet și premierul interimar thailandez Phumtham Wechayachai au convenit asupra unei încetări imediate și necondiționate a focului, începând de la miezul nopții, ora locală, pe 28 iulie.
Declarații oficiale și angajamente viitoare
„Este un prim pas vital către dezescaladare și restaurarea păcii și securității,” a declarat Anwar Ibrahim. Hun Manet a subliniat că „acest acord oferă o bază pentru reluarea relațiilor bilaterale și pentru viitoare discuții de normalizare”. La rândul său, Phumtham Wechayachai a afirmat că „încetarea focului va fi respectată cu bună credință de ambele părți”.
Cele trei țări au convenit ca miniștrii apărării să elaboreze un mecanism de implementare și monitorizare a armistițiului, iar pe 4 august va avea loc o reuniune a Comitetului General de Frontieră în Cambodgia.
Impactul asupra populației și economiei
Conflictul a avut consecințe devastatoare asupra populației civile. Pe partea thailandeză, 138.000 de persoane au fost evacuate în peste 300 de centre de adăpost, iar în Cambodgia, peste 20.000 de persoane au fost strămutate. Locuitorii din orașele de graniță au fugit în panică, abandonându-și locuințele și bunurile.
Din punct de vedere economic, comerțul transfrontalier — estimat la 67 miliarde baht în primele patru luni ale anului — a fost paralizat. Cambodgia a restricționat importurile de energie și produse agricole din Thailanda, iar turismul în zonele de frontieră s-a prăbușit.
Ce urmează?
Deși încetarea focului este un pas important, situația rămâne fragilă. Ambele guverne au exprimat dorința de a evita escaladarea, dar încrederea reciprocă este scăzută, iar pe teren au fost raportate ciocniri sporadice chiar și după anunțul armistițiului.
Comunitatea internațională, în special ASEAN, SUA și China, va juca un rol crucial în monitorizarea și consolidarea păcii. Rămâne de văzut dacă acest acord va marca începutul unei reconciliări durabile sau doar o pauză temporară într-un conflict cu rădăcini adânci.
