Într-una din zile, în timpul unei discuții cu a mea soție, ne-am pus întrebarea despre numele zilelor săptămânii și când au fost ele ”botezate”. Se spune că lumea a fost creată de Dumnezeu în șase zile și în a șaptea s-a odihnit, dar nu se menționează numele acestor zile Și totuși cum de au ajuns să fie ”botezate”: luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică?
Denumirea zilelor săptămânii îşi are originea în Egiptul Antic şi Babilon, unde fiecare zi era dedicată unui Zeu. Însă, zilele săptămânii în limba romana provin din limba latină, unde fiecare zi era numită după o planetă: Luni-luna, Marţi-Marte, Miercuri-Mercur, Joi-Jupiter, Vineri-Venus, Sâmbătă-Saturn, Duminică-Soare.
Știați că: ”din punct de vedere biblic, sâmbăta este ziua a șaptea a săptămânii, Sabatul ebraic„?
Vă prezentăm denumirea zilelor săptămânii
1. Duminică (Dies dominica). Considerată prima în ordinea zilelor săptămânii, această zi corespunde cu ziua soarelui la păgâni şi chiar şi-a mai păstrat acest nume până azi la germani (Sonntag) şi englezi (Sunday), care, traduse în limba română, înseamnă ziua soarelui. Dimanche în franceză, Domenica în italiană, Domingo în spaniolă, originea se gaseşte în latinescul Dominica – ziua lui Dumnezeu.
2. Luni, al cărei nume vine de la Lună, cum aflăm şi din alte limbi: Lundi — franceză şi Montag — germană. Ca şi Lundi în franceză, Lunedi în italiană şi Lunes în spaniola, numele vin de la Lună.
3. Marţi, ziua lui Marte, franţuzeşte Mardi, nemţeşte Dienstag de la Tiu = zeul războiului la germani.
4. Miercuri, ziua lui Mercur, planetă şi zeu al romanilor, nemţeşte Mittwoch — jumătatea săptămânii.
5. Joi, de la Joe sau Jupiter, planetă şi zeu. Nemţii o numesc Donnerstag de la Donnar, zeul tunetului. Denumirile latine sunt la fel de apropiate: Jeudi în franceză, Giovedi în italiană, Jueves în spaniola provin de la Jupiter. Romanii numeau această zi “dies Jovis” – “ziua lui Jupiter”.
6. Vineri, de la planeta şi zeiţa Venus. Nemţii o numesc Freitag, de la vechiul cuvânt german Fria, numele zeiţei Venus. Vendredi în franceză, Venerdi în italiană şi Viernes în spaniolă, ziua de vineri îşi trage numele de la zeiţa şi planeta Venus, ziua mai fiind numită de romani “dies veneris”.
7. Sâmbăta (Dies sabbati). Această zi era considerată la evrei ca ziua Domnului. Multă vreme au continuat şi creştinii să o păstreze tot pe aceasta; mai târziu le ţineau pe amândouă, adică şi sâmbăta şi duminica. Pe cea dintâi în memoria creaţiunii, ca ziua de odihnă a lui Dumnezeu, conform decalogului, iar pe a doua în amintirea învierii Domnului. Mai târziu a rămas ca zi a Domnului, zi de odihnă şi serbare, duminica.
Probabil de aici vine și ideea că sâmbătă și duminică sunt zile de weekend, de odihnă!
