Într-o decizie cu impact major asupra aparatului public și climatului economic, Guvernul României a aprobat marți seară (24.02.2026), prin ordonanțe de urgență, un pachet de reforme în administrația publică și un program de relansare economică menit să stimuleze investițiile și activitatea companiilor. Măsurile, prezentate de premierul Ilie Bolojan și de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, sunt parte a unei strategii mai largi de transformare a structurii cheltuielilor publice și de accelerare a creșterii economice pe termen mediu și lung.
Potrivit comunicatului oficial al Executivului, reforma administrației publice vizează optimizarea aparatului bugetar atât la nivel local, cât și central, cu eliminarea unor posturi considerate neesențiale, dar și cu simplificarea procedurilor birocratice. Concret, proiectul prevede reducerea cu 10% a posturilor ocupate în administrația publică locală și o diminuare cu 10% a cheltuielilor de personal la nivelul administrației centrale. Această măsură ar urma să conducă la disponibilizarea a aproximativ 13.000 de funcționari din primării, în timp ce circa 6.000 de consilieri personali ai demnitarilor și altor oficiali vor fi eliminați prin raportarea stricată a numărului de astfel de poziții la criterii de populație.
Premierul Bolojan a subliniat că aceste reforme urmăresc „eficientizarea și modernizarea administrației”, accentuând importanța auditării permanente a cheltuielilor de personal și simplificării procedurilor interne care, în opinia Guvernului, au încărcat inutil funcționarea instituțiilor publice.
Pe de altă parte, pachetul de relansare economică adoptat concomitent nu se concentrează pe anul fiscal curent (2026), ci este proiectat ca un set de instrumente care să susțină evoluția economiei până în 2032. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat principalele direcții ale acestui pachet, explicând că accentul se mută de la un model de creștere bazat pe consum la unul orientat spre investiții și capitalizare.
Printre principalele facilități fiscale incluse în acest program se numără introducerea creditului fiscal, o deducere de 3% din impozitul pe profit anual, aplicabil și microîntreprinderilor, dar și extinderea plafonului pentru mijloacele fixe, de la 2.500 de lei la 5.000 de lei, ceea ce va permite firmelor să deducă o parte mai mare din costurile de investiții. Limitele pentru TVA și statutul de microîntreprindere au fost, de asemenea, modificate în favoarea companiilor mici, cu venituri sub 100.000 de euro, pentru a simplifica structura fiscală și a reduce povara administrativă.
Un alt element important vizat de noul pachet îl reprezintă stimulentele pentru listarea și menținerea firmelor pe bursă. Guvernul a anunțat posibilitatea deducerii suplimentare a 50% din cheltuielile generate de admisia la tranzacționare în primul an, încurajând astfel companiile locale să acceseze piețele de capital – o mișcare considerată de mulți economiști o componentă necesară pentru mobilizarea resurselor financiare private în economie.
În completarea acestor măsuri, persoanele fizice vor putea deduce din impozitul pe venit sumele investite în acțiuni, obligațiuni sau ETF-uri, în limita unei plafoane de 400 de euro anual — o premieră în politicile fiscale românești, destinat să stimuleze cultura investițională și să atragă economiile populației spre instrumente financiare performante.
În discursul său, premierul Bolojan a evidențiat că simplificările administrative și facilitățile fiscale nu sunt doar răspunsuri la provocările economice curente, ci constituie „ancore de creștere” pentru fiecare sector vizat de aceste politici. Oficialii guvernamentali au transmis că schemele de sprijin detaliate vor fi elaborate în următoarele 90 de zile, iar implementarea lor ar urma să creeze condiții mai favorabile pentru investiții, inclusiv în domenii precum inovația, tehnologia și extinderea capabilităților de afaceri la nivel regional și internațional.
Reacțiile din mediul de afaceri și din opoziție la această serie de măsuri rămân a fi evaluate, dar analiștii economici notează că succesul depinde de viteza și claritatea aplicării schimbărilor, precum și de modul în care vor fi gestionate eventualele impacturi sociale, în special în cazul reducerilor de personal din sectorul public. În lipsa unui consens larg în societate, Guvernul mizează pe argumentul eficienței și al susținerii unei economii competitive pe termen lung.
