Peste jumătate dintre adolescenții români se află sub semnul unei vulnerabilități față de utilizarea digitală — 53 % recunosc că au dificultăți în controlul timpului petrecut pe rețele sociale sau jocuri — iar fenomenele asociate consumului de substanțe și accesului la jocuri de noroc continuă să exercite presiune asupra generației tinere.
Dependența digitală: o problemă în creștere
53 % dintre adolescenți din România afirmă că “au o problemă” legată de timpul de utilizare a rețelelor sociale, iar 25 % recunosc dificultăți în controlul timpului petrecut la gaming.
Fetele sunt mai afectate de dependența de social media (58 %), iar băieții manifestă mai frecvent comportamente problematice de gaming (16 % la băieți, comparativ cu 6 % la fete).
Datele la nivel european arată că aproape jumătate dintre adolescenți (47 %) indică un nivel ridicat de risc legat de utilizarea rețelelor sociale, iar 22 % manifestă comportamente problematice de gaming. România depășește aceste medii regionale.
Relevanța acestei situații se amplifică odată cu constatarea că utilizarea excesivă a mediului online este asociată cu tulburări de somn, performanțe școlare scăzute și o mai mare predispoziție spre consum de substanțe.
Consumul de alcool la adolescenți: România peste media europeană
Raportul ESPAD 2024 arată că 81 % dintre adolescenții români de 15–16 ani au declarat că au consumat alcool cel puțin o dată în viață, un procent peste media europeană de 73 %.
Chiar dacă tendința de consum curent (ultimele 30 de zile) este în scădere la nivel european, rămâne semnificativă: în raportul ESPAD, aproximațiile pentru utilizarea curentă indică că ~42 % dintre adolescenți din Europa au baut în ultimele 30 de zile.
În România, accesul la alcool este perceput ca fiind relativ facil de către adolescenți, iar disponibilitatea acestuia rămâne una dintre cele mai mari bariere de combatere a consumului la vârste fragede.
Fumat și țigări electronice: schimbări în tipare
26 % dintre adolescenții 15–16 ani au fumat țigarete convenționale în ultimele 30 de zile, ceea ce plasează România pe locul 4 în Europa, comparativ cu media europeană de 18 %. Totodată, utilizarea țigărilor electronice în rândul adolescenților români este ridicată: un elev din doi declară că le-a încercat cel puțin o dată, iar aproximativ un sfert au consumat în ultimele 30 de zile. România raportează un procentaj de 53 % la tentativa de utilizare a țigărilor electronice, plasându-se printre țările cu cel mai ridicat nivel.
La nivel european, utilizarea curentă a țigărilor electronice a crescut de la 14 % (în 2019) la 22 % (în 2024) la nivelul țărilor care au oferit date comparabile.
Jocurile de noroc: acces semnificativ între tineri
În ceea ce privește accesul la jocuri de noroc, 25 % dintre adolescenții români de 15–16 ani au declarat că au participat la jocuri de noroc (online sau offline) în ultimele 12 luni. România se situează astfel peste media europeană (23 %). Comportamentul de pariere este mai frecvent în rândul băieților: în România, 34 % dintre băieți au declarat implicare în jocuri de noroc, versus 16 % la fete.
Droguri ilicite: canabisul dominant
Raportul ESPAD 2024 confirmă tendința de scădere a consumului de droguri ilicite: la nivel european, 14 % dintre adolescenți au relatat că au consumat cel puțin un drog de-a lungul vieții (în scădere față de perioade anterioare). Canabisul rămâne cel mai frecvent consumat drog: prevalența cumulativă a scăzut în ultimii ani în multe țări europene.
În România, raportul național privind situația drogurilor indică faptul că, la nivelul persoanelor dependente din România, canabisul reprezintă peste 50 % dintre cazuri, urmat de opioide și noi substanțe psihoactive.
Ce semnalează aceste cifre
- Prevalență ridicată și cumulativă – România depășește adesea mediile europene în ceea ce privește consumul de alcool, fumatul și utilizarea digitală problematică.
- Noi forme emergente – Declinul consumului tradițional de alcool și tutun este însoțit de creșteri accentuate în utilizarea țigărilor electronice și implicarea în jocuri online și gambling.
- Disparități de gen – Fetele sunt mai vulnerabile la dependența de social media, băieții manifestă un grad mai mare de comportamente problematice la gaming și pariere.
- Interferența între comportamente – utilizarea excesivă digitală se corelează cu tulburări de somn, performanță școlară redusă și consumuri de substanțe în unele studii.
Recomandări și provocări pentru intervenție
Pentru a răspunde acestor provocări, actorii din sfera educației, sănătății publice și politici sociale trebuie să colaboreze:
- Educație digitală și alfabetizare critică — introducerea în școli a modulelor care să dezvolte abilitatea adolescenților de a-și gestiona timpul petrecut în mediul online.
- Restricții legislative și reglementări comerciale — limitarea accesului minorilor la alcool, produse din tutun (inclusiv electronice) și controlul publicității către tineri.
- Program de prevenție diferențiat pe gen și mediu — recunoașterea diferențelor între fete și băieți în stilurile de risc și adaptarea programelor educative.
- Impulsionarea serviciilor de suport și tratament timpurii — consiliere psihologică, facilități de intervenție în școli și comunități, precum și orientarea către tratament pentru consumuri problematice sau dependențe.
- Monitorizare continuă și transparență în date — publicarea regulată a rapoartelor nationale și locale, inclusiv distribuții pe județe, sex și tendințe în timp.
În concluzie, cele mai recente cifre confirmă gravitatea situației: peste jumătate dintre adolescenți se confruntă cu riscuri asociate utilizării digitale exagerate, în paralel cu rate ridicate de consum de alcool, utilizare de tutun (inclusiv electronic) și implicare în jocuri de noroc. Pentru a limita consecințele asupra sănătății fizice și psihice a tinerilor, sunt necesare intervenții robuste, susținute și bazate pe dovezi, adaptate la realitățile românești.
