Paștele este una dintre cele mai importante sărbători religioase din România, celebrată cu o serie de tradiții și obiceiuri pline de simbolism, culoare și spiritualitate. Pentru români, Sărbătoarea Învierii Domnului nu este doar un moment de reflecție religioasă, ci și o ocazie de reîntoarcere la valorile familiei, la tradițiile transmise din generație în generație și la bucuria de a fi împreună.
Printre cele mai importante obiceiuri și tradiții autohtone se numără:
Ciocnitul ouălor roșii
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este ciocnitul ouălor roșii, care simbolizează Învierea lui Iisus Hristos și biruința vieții asupra morții. Oul roșu este un simbol creștin vechi, iar culoarea roșie amintește de sângele vărsat de Hristos pe cruce.
Există și o formulă tradițională: primul spune „Hristos a înviat!”, iar celălalt răspunde „Adevărat a înviat!”. Obiceiul se practică începând cu dimineața primei zile de Paște.
În unele zone din țară, ouăle sunt vopsite și în alte culori sau decorate manual cu motive tradiționale, folosind tehnici vechi, cum ar fi încondeierea cu ceară.
Purtatul hainelor noi
Românii au obiceiul de a purta haine noi în prima zi de Paște, ca simbol al curățeniei sufletești și trupești și al unui nou început. După postul de 40 de zile și pregătirile intense, purtarea hainelor noi reflectă bucuria renașterii spirituale.
De asemenea, se consideră că a te îmbrăca în haine noi aduce noroc și sănătate în anul care vine.
Mersul la Înviere și luatul Luminii
Slujba de Înviere este momentul culminant al sărbătorii. În noaptea de sâmbătă spre duminică, credincioșii merg la biserică pentru a lua Lumină, adusă din Ierusalim. Această lumină sfântă este împărțită credincioșilor de către preoți, iar oamenii o duc acasă cu grijă, în candele aprinse, pentru a aduce binecuvântare locuinței.
Masa de Paște și bucatele tradiționale
După post, masa de Paște este bogată și variată. Printre preparatele tradiționale se numără:
-
Drob de miel – simbol al jertfei și purificării
-
Friptura de miel – nelipsită în multe regiuni
-
Cozonacul și pasca – pasca are o semnificație religioasă, fiind considerată un simbol al trupului lui Hristos
-
Ouăle vopsite – servite la începutul mesei, adesea după ciocnit
În unele sate, există obiceiul ca tinerii să meargă din casă în casă și să rostească urări pascale, primind în schimb ouă roșii și dulciuri.
Spălatul pe față cu apă „cu ou roșu și bani”
În dimineața primei zile de Paște, în multe zone rurale, copiii și chiar adulții se spală pe față cu apă în care a fost pus un ou roșu și un bănuț, pentru a fi frumoși, sănătoși și norocoși tot anul. Acest ritual îmbină curățenia fizică cu simboluri ale belșugului și protecției divine.
Udatul fetelor și alte tradiții locale
În Transilvania, în special în comunitățile maghiare și săsești, este popular obiceiul „udatului fetelor” în a doua zi de Paște. Băieții merg la casele fetelor și le stropesc cu parfum sau apă, un simbol al purificării și al fertilității. În schimb, sunt răsplătiți cu ouă roșii, prăjituri sau băuturi.
Alte curiozități
-
În Bucovina și Maramureș, ouăle încondeiate sunt adevărate opere de artă, cu motive florale, geometrice sau religioase.
-
În unele sate din Moldova, există obiceiul de a merge cu pasca la sfințit în noaptea de Înviere.
-
Paștele este considerat și un moment în care se deschid „porțile cerului” pentru sufletele celor trecuți în neființă – de aceea, pomenile și vizitele la cimitir sunt frecvente în această perioadă.
Paștele din 2025 este deosebit de interesant deoarece, într-o rară coincidență, atât creștinii ortodocși, cât și cei catolici vor sărbători Învierea Domnului în aceeași zi: duminică, 20 aprilie 2025. Această aliniere a datelor este un eveniment rar, deoarece cele două confesiuni utilizează calendare diferite pentru calcularea datei Paștelui. În mod obișnuit, Paștele ortodox și cel catolic sunt sărbătorite la date diferite, din cauza utilizării calendarului iulian de către Biserica Ortodoxă și a calendarului gregorian de către Biserica Catolică. Totuși, în 2025, echinocțiul de primăvară și prima lună plină pascală coincid în ambele sisteme, ceea ce face posibilă celebrarea comună a Paștelui.
Tradițiile pascale românești sunt un amestec fascinant de religie, simbolism și obiceiuri populare. Fiecare gest, de la ciocnitul ouălor până la purtatul hainelor noi, reflectă o legătură profundă cu spiritualitatea și cu valorile autentice ale comunității. Paștele în România este o sărbătoare a bucuriei, a speranței și a comuniunii – o moștenire vie care continuă să unească generații.
