În al doilea trimestru al anului 2025, energia regenerabilă a furnizat 54,0 % din producţia netă de electricitate în Uniunea Europeană, potrivit statisticilor publicate de Eurostat. Dintre acestea, energia solară a jucat un rol central, cu o pondere de 19,9 % din mixul total electric, ceea ce echivalează cu 122.317 GWh generate în cele trei luni analizate.
În plus, luna iunie 2025 a marcat un moment istoric: pentru prima dată, energia solară a devenit sursa principală de electricitate la nivel european, cu o cotă de 22 %, depășind energia nucleară (21,6 %) și pe cea eoliană (15,8 %).
Evoluția regenerabilelor și contextul european
Creșterea ponderii regenerabilelor în mixul electric european reflectă tendințe mai largi de decarbonare, diversificare energetică și reducere a dependenței de combustibili fosili. În ierarhia surselor regenerabile, solarul a avut cel mai mult avânt: din totalul energiei regenerabile generate în trimestrul doi, 36,8 % au provenit din solar, 29,5 % din energia eoliană și 26,0 % din hidroenergie.
La nivelul statelor membre, unele țări au înregistrat procente foarte ridicate de regenerabile: Danemarca a obținut 94,7 %, Letonia 93,4 %, Austria 91,8 % și Croația 89,5 %. Pe de altă parte, Slovacia (19,9 %), Malta (21,2 %) și Cehia (22,1 %) au avut cele mai mici ponderi de regenerabile în producția netă de electricitate.
Este esențial de reținut că indicatorul comunicat de Eurostat (producția netă de electricitate din regenerabile) reflectă generarea internă, nu consumul brut sau balanța import-export.
Situația României: peste media UE, dar cu limite operaționale
Datele publice arată că România a intensificat investițiile în sectorul energiei regenerabile și are perspective de creștere semnificativă.
- În 2025, România și-a consolidat agenda de energie verde: în cadrul două licitații „Contracts for Difference”, s-au adjudecat 4,2 GW de capacitate (solar + eolian), depășind ținta națională de 3,5 GW.
- Totodată, regimul fiscal pentru sistemele de stocare cu baterii a fost modificat: Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a adoptat norme care exclud din unele taxe energia stocată și reinjectată, eliminând astfel un obstacol semnificativ pentru dezvoltarea stocării.
- În sectorul fotovoltaic, proiecte precum Parcul Solar Rătești (155 MW instalat) sunt exemple de creștere concretă a capacității.
- România a alocat și sprijin financiar intern: de exemplu, prin Fondul de Modernizare s-au alocat circa 325 milioane lei pentru construcția de parcuri solare în instituții publice.
Pe baza raportărilor recente din surse specializate, se estimează că România, în anul curent, produce energie cu un conținut redus de carbon în proporție ridicată – conform platformei LowCarbonPower, mai mult de 60 % din energia electrică generată provine din surse „low-carbon” (hidro, nuclear, solar, eolian).
Astfel, România se poziționează favorabil, cu o structură mai „verde” decât media blocului (unde regenerabilele domină doar producția, nu întregul consum), dar persistă un decalaj operațional între producție zi și cerere noapte.
Provocarea stocării: importuri nocturne și flexibilitate redusă
Una dintre limitările majore ale sistemelor regenerabile — în special ale celor solare — este natura intermitentă: producția are loc preponderent în orele de soare, în timp ce cererea continuă și noaptea. În cazul României, deși producția solară poate acoperi o parte importantă din consum în timpul zilei, lipsa unor capacități de stocare eficiente face ca sistemul să fie nevoit să recurgă la importuri sau la activarea surselor convenționale noaptea — un fenomen semnalat în special de analiști de energie și presa de profil.
Deși nu există publicări recente care să cuantifice exact volumul de importuri nocturne pentru România, articole de specialitate și analize sectoriale subliniază că România are un potențial semnificativ nevalorificat pentru stocare și flexibilizare a rețelei.
De altfel, media europeană reflectă aceeași provocare: trecerea la regenerabile impune investiții ample în baterii și alte tehnologii de stocare pentru a echilibra tranziția energetică. Sectorul stocării beneficiază de scăderi semnificative de cost (în unele estimări, bateriile au costat cu ~93 % mai puțin decât acum un deceniu) și de evoluții tehnologice care ar putea facilita adoptarea acestora pe scară mai largă.
Un studiu academic recent mai atrage atenția că odată ce energiile regenerabile (în special solar și eolian) depășesc praguri mai mari de penetrare, valorile lor de piață tind să fie afectate („cannibalization effect”) din cauza suprapunerii regionale și a interconectivității piețelor; flexibilitatea devine astfel o componentă din ce în ce mai critică.
Concluzii și perspective
Datele recente confirmă faptul că, în al doilea trimestru al lui 2025, regenerabilele au generat majoritatea electricității în UE, iar energia solară s-a impus ca un pilon central al mixului electric european — un reper semnificativ pentru tranziția energetică.
România, prin proiecte și reglementări recente, arată că poate fi un actor mai avansat decât media blocului în ceea ce privește electricitatea verde. Cu toate acestea, provocarea stocării și echilibrarea cererii nocturne rămân noduri cheie de rezolvat. Pentru ca avantajele producției regenerabile să fie valorificate pe deplin, va fi necesară o strategie coerentă și substanțială de investiții în infrastructura de stocare, interconectivitate și flexibilitate a rețelei.
