Un nou document al Departamentului de Stat al Statelor Unite – „2025 Romania Investment Climate Statement” – lansează un semnal de alarmă cu privire la climatul investițional din România, reclamând faptul că investitorii americani se confruntă în mod concret cu corupția, atât la nivel guvernamental, cât și în mediul de afaceri.
Plângeri concrete: autorități vamale, administrații locale, instituții financiare
În secțiunea dedicată corupției, raportul arată că investitorii americani au semnalat în special relația cu autoritățile vamale, cu funcționarii municipalităților și cu instituțiile finanțelor locale ca zone sensibile în care corupția afectează deciziile economice.
Această nemulțumire nu este una abstractă — Departamentul de Stat precizează că, în dialogurile diplomatic-economice cu firme americane, aceste reclamații apar frecvent în documentele de raportare.
Prescripția – un factor care subminează combaterea corupției
Raportul remarcă că obținerea condamnărilor în dosarele de corupție continuă să fie dificilă, parțial din cauza mecanismului de prescripție a răspunderii penale. Între 2022 și 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise prin intervenția prescripției, potrivit cifrelor citate în document.
Raportul menționează și faptul că modificările anterioare ale codurilor penale și de procedură penală, împreună cu decizii interpretative ale instanțelor superioare (cum ar fi Decizia 67/2022 a Înaltei Curți), au dus la aplicarea unor reguli de prescripție mai favorabile anumitor acuzări sau la închiderea de dosare cu impact semnificativ.
Slăbirea instituțiilor anticorupție: DNA și justiția sub presiune
Raportul critică modificările legislative recente care, în opinia autorilor, au redus capacitatea instituțională de a combate corupția la nivel înalt. În special, intervențiile legislative și presiunile asupra Direcției Naționale Anticorupție (DNA) sunt menționate ca fenomene care au diminuat eficiența acesteia.
Documentul afirmă explicit că „modificările legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor DNA au slăbit eforturile de combatere a corupției”.
În plus, raportul observă că sistemul judiciar românesc are încă numeroase deficiențe, inclusiv proceduri lente, dependență ridicată de documente pe hârtie și dificultăți în adaptarea la digitalizare, ceea ce generează pierderi frecvente în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Percepția din mediul de afaceri: corupția e fenomen răspândit
Raportul american citează date din Eurobarometrul din iulie 2024 referitoare la atitudinea companiilor față de corupție: 94% dintre oamenii de afaceri români consideră că fenomenul este răspândit în țară, mult peste media UE de 64%. De asemenea, 59% cred că funcționarii favorizează propria familie sau prietenii.
Printre principalele obstacole invocate în activitatea de afaceri sunt: legislația și politicile care se schimbă frecvent (93 %), nivelul de impozitare (85 %), complexitatea procedurilor administrative (82 %) și, nu în ultimul rând, corupția (71 %).
Raportul mai atrage atenția asupra faptului că practici corupte persistă în sectoare strategice precum energia și transporturile, unde investitorii americani consideră că sunt vulnerabilități structurale.
România în clasamentul percepției corupției și context european
Potrivit raportului, în Indicele de Percepție a Corupției 2024 (Transparency International), România s-a situat pe locul 65 din 180 de țări, sub media Uniunii Europene (locul 62).
Deși România nu se mai află sub Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) instituit de Comisia Europeană după aderare, raportul sugerează că ridicarea acestuia nu a eliminat criticile privind statul de drept, iar monitorizările privind justiția continuă, în contextul mecanismelor UE privind statul de drept.
Consecințe pentru mediul investițional și posibile riscuri
Raportul susține că, în ciuda avantajelor tangibile — poziție strategică, apartenență la UE și NATO, forță de muncă competitivă — corupția rămâne un factor de risc semnificativ pentru investitorii americani interesați de România.
Pe de o parte, investitorii aleg atenția sporită asupra controalelor, contractelor publice și relației cu autoritățile, ceea ce poate crește costurile de intrare și operare. Pe de altă parte, percepția slabă de predictibilitate legislativă și instabilitatea instituțională pot face ca România să fie mai puțin atractivă comparativ cu alte piețe emergente.
Limitările raportului și perspective
Raportul este, desigur, unul oficial al SUA, bazat pe evaluări ale ambasadelor și rapoarte ale companiilor americane – ceea ce înseamnă că reflectă experiențele unui segment specific al mediului de afaceri, nu al tuturor investitorilor străini.
Totodată, el recunoaște și unele evoluții legislative pozitive: de pildă, modificările aduse guvernanței corporative în februarie 2025, care încearcă să alinieze reglementările românești la recomandările OCDE.
De asemenea, raportul subliniază că progresele în infrastructura instituțională și digitalizarea justiției continuă să fie lente, iar capacitatea statului de a absorbi fonduri europene (PNRR, coeziune) va influența credibilitatea pe termen mediu a României ca destinație de investiții.
Raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite – „2025 Romania Investment Climate Statement” semnalează că, pentru România, provocările anticorupție nu sunt doar probleme interne de integritate, ci au implicații reale asupra imaginii externe, a fluxului de investiții și a competitivității.
